1000 de Cuvinte

Îmi plac pozele. Dar nu m-am gândit niciodată dacă ar fi un motiv anume de ce împărtășesc această pasiune pentru ele. Am ajuns să-mi placă tot ce ține de ele, începând de la creearea lor, până la editare și la obținerea produsului finit. Pe lângă asta îmi place să privesc pozele îndelungat. Îmi par a fi ca niște portaluri spre un timp trecut. Privesc și analizez detalile și observ povești, observ acele 1000 de cuvinte pe care se spune că le-ar avea fiecare poză în parte. Probabil de asta îmi plac așa. Ascund povești și amintiri într-un mod mai presus de cuvinte. O poza poate stârni imaginația, poate aduce o stare de bine, poate invers, poate aduce speranță, sau poate aduce dezamăgire. Comparațiile sunt nenumărate, precum cuvintele pe care le ascund.

Ză Avengers

Da v-ați prins, am văzut The Avengers. Nu că ar interesa pe cineva, dar trebuie să mai scriu și eu câte ceva. Și ce altceva, dacă nu încă o revizie la acest film, pe lânga miile care sunt pe net la ora actuala, nu?

De fapt nu. Nu o să fac o recenzie, pentru ca găsiți pareri mult mai profesioniste decât părerile mele, dar, câteva mici impresii despre acest film vreau să le impărtășesc și cu voi.

O să iau treptat ce mi-a plăcut la acest film și ce nu mi-a plăcut. Așadar, începem articolul pozitiv, de data asta.

Sărbătorile de Paști în Maramureș

Recent mi s-a oferit șansa să scriu în Gazeta Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară și după cum ghiciți, am și scris un articol. Nu mi s-a propus o tematică anume, așa că un articol de sezon și de promovare a tradițiilor și a obiceiurilor locale din Rohia era numai bun. Articolul a aparut în USAMV Newsletter, nr. 1 Aprilie-Mai 2012 și sună cam așa:

Sărbătorile de Paști în Maramureș.

Pentru creștini, Sfintele sărbatori de Paști, precum și celelalte mari sărbatori de alungul anului, sunt evenimente de o mare încărcătură spirituală și fizică. Acestea, ca niște evenimente importante din Biblie,  aduc la cunoștință anumite învățături morale și spirituale pentru creștini. Aceste învățături și semnificații sunt foarte bine păstrate de tradițiile locale, iar în funcție de fiecare regiune sau zonă, sunt păstrate cu sfințenie, tocmai pentru a se transmite generațiilor viitoare însemnătatea lor si valoarea locală pe care o au.

Refresh

Eh, la asta nu te-ai așteptat, așa-i? E de înțeles oricum, pentru că nici eu nu am mai crezut o vreme că am să fac asta, dar totuși speram să-mi fac odată curaj și să încep să tastez din nou. Uite dovada, aceste rânduri, care se înșiră mai departe. E interesant și ciudat în același timp, pentru mine, dar plăcut. E un vechi sentiment pe care îl cunoșteam și-l adoram într-o vreme, iar acum îl readuc la viața. Un fel de revedere cu un vechi prieten, o revedere neașteptată și plăcută.

I'm going back to the start!

Rasfoiam blogul, nu stiu daca exista expresia asta in general atribuita unei carti, atribuita si unui blog, probabil ca e, dar in fine, citeam asa printre articole, treceam de la unul la altul si ma gandeam. De fapt nu ma gandeam, ci imi aminteam de mine in perioada aceea, in ziua, ora si clipa in care scriam articolul respectiv. Imi amintesc de mine, cel care scriam des, uneori foarte des, dar imi mai amintesc cat de mult imi placea sa scriu. Nu ca acuma nu mi-ar mai placea, dar parca ceva s-a schimbat.

Ceva muzica...

Pentru ca ultimul mix pe care l-am facut pe blog, mi-a prins foarte bine, exact cand aveam nevoie sa ascult ceva care imi place fara intrerupere, am zis sa mai fac inca un playlist. Nu e nu stiu ce, doar niste melodii care imi plac foarte mult, pe care le ascult ori de cate ori am ocazia. Asta inseamna destul de des, credeti-ma.

Ca sa-l descriu asa, pot spune ca am selectat doar ce e mai bun, sau cel putin ce-am crezut eu ca este mai potrivit pentru tema playlist-ului. Dar care este tema playlist-ului, oare? N-as putea spune exact, dar muzica variata in general, totusi se intalnesc multe acorduri acustice de chitara, melodii vechi, noi, ciudate, normale, auzite si nemai-auzite, de unii probabil. Melodiile sunt mai mult sau mai putin sentimentale, dar imi place sa le numesc profunde, pentru ca reusesc sa fie mai mult decat ce ar parea la prima ascultare.

Ca artisti, sa va fac asa o idee, ar fi: Leighton Meester, Dan Black, Keith Urban, Ben Harper, Coldplay, Nirvana, Christina Perri si altii. Fara alte cuvinte, auditie placuta!

Festivalul Luminii la Cluj

Chiar vroiam sa scriu despre acest eveniment atunci, cand a fost, dar dintr-o coincidenta negativa, tot in perioada aia nu era internet in camin. De fapt, a fost cam "groasa" treaba asta cu internetul, serios. Sa nu ai internet in Cluj, chiar in Cluj, e ceva. Adica, am acasa la sat, in Rohia, dar in Cluj nu. Toata faza asta cu asa-zisul switch stricat a durat cam vreo luna, de nu si mai bine. S-a gandit cineva in cele din urma sa ne dea acces, nu ca ar fi reparat in sfarsit aparatura. Desigur, ca problema a fost mai mult asa, de impresie decat de caz.

Revenind la Festivalul Luminilor, care de altfel, trebuie mentionat a ajuns la editia a 7-a, va pot spune ca am fost super incantat de ce-am gasit acolo. Pentru mine acest eveniment a fost ceva nou, ceva ce n-am mai vazut pana atunci. Inainte de acest festival al Luminii, in urma cu o saptamana, in Parcul Central din Cluj, a avut loc o campanie umanitara organizata de catre studentii de la Universitatea de Medicina si Farmacie, prin care au aprins mai multe lumanari rosii in anumite forme. Si atunci a fost deosebit, dar nu chiar de amploarea festivalului Luminii.

Once - un film deosebit

Cred ca muzica este mai mult decat sunete si versuri in asa fel potrivite incat sa se auda frumos, cred ca este ceva mult mai presus, ceva fara de care viata ar fi mult mai banala si lipsita de sentiment. Are puterea de a ne schimba atitudinea, stare de spirit, de a ne face o zi teribila intr-una mai buna, de a ne schimba viziunea asupra lucrurilor si de a ne face sa intelegem intr-alt mod lucrurile ce ne inconjoara.

Spun lucrurile astea pentru cei care simt la fel cand vine vorba de muzica. Chiar in momentul acesta, cand scriu aceste randuri ascult muzica si e bine. E doar bine si nimic mai mult de atat. De altfel ma ajuta sa apreciez mai mult ce nu pot aprecia in mod normal, ma ajuta sa fiu mai tolerant si sa gandesc mai putin rational, vazand astfel mai frumos lucrurile. E un efect deosebit, mai ales atunci cand ii duci lipsa.

Probabil ca m-am aprofundat eu prea mult in ceea ce priveste subiectul asta, dar am fost impresionat de adevaratul subiect al acestui articol si anume un film deosebit, pe care l-am vazut cam de o saptamana si se numeste "Once".

Eu...

Nu vreau sa va mai amagesc cu scuze de tot felul, de fapt nici macar nu e corect fata de voi si fata de mine sa tot ascund ce e evident. Este evident, dupa cum probabil a-ti si observat, blogul nu prea isi mai are timp in viata mea si chiar daca, sa zic asa, am trecut peste aceasta "faza", nu-mi place aceasta trecere chiar atat de mult.

Pornisem interesant si chiar parea ca toate lucrurile vor urma un anumit curs, dar anumite bariere au impiedicat de fiecare data acest curs. Este ciudat cum constientizez de fiecare data aceste bariere, dar uit de fiecare data sa iau masuri, probabil ca aici este principala problema. Aici se intampla ca partea reala si banala a lucrurilor sa-si faca numarul si urasc treaba asta.

Urasc ca toate se bazeaza pe realitate, urasc ca realitatea pune piedici atunci cand ea nici macar n-ar trebui pomenita, dar asta e, vorba unora, asa e viata. Cel mai mult urasc ca-mi pierd valorile. Simt valoarea timpului, dar tot asa vad cum trece pe langa mine fara ceva important, trece si eu stau, asta urasc cel mai mult. As vrea sa fac atatea, dar ajung sa nu fac nimic. Barierele astea...

Un lucru stiu clar, nu mai sunt cine eram ieri, insa nu-mi pot da seama daca e de bine sau daca e de rau. Si totusi parca balanta inclina mai mult inspre rau...